Cum simtim situatia actuala

 Azi, sambata, cel mic de 14 ani s-a trezit la 7. El care de obicei se trezeste pe la 11. Cred ca motivul principal a fost ca ii era foame. Si-a facut 2 sandwich-uri si se uita pe geam. "Ce faci mai mami ?" "Bine"

Si m-a intrebat de razboi, si ca a auzit ca au bombardat si o insula. Si mi-a arat pe tik-tok, sunt o multime de postari din Ukraina, din tancuri, de la ferestre, sau de la granita. Sunt clipuri cu sunet de sirena, care iti ramane in cap. I-am zis sa nu se mai uite, ca fara sa vrea ii raman in minte si il afecteaza. 

I-am explicat ca nu stim care va fi situatia in viitor, ca nimic nu este sigur, dar e clar ca ceea ce se intampla nu are niciun sens. 

Cand a venit Covidul, cu totii am sperat ca oamenii destepti ai lumii vor gasi un leac. Si leac-ul s-a gasit, si te gandesti ce bine ca nu traiesti in vremea Gripei Spaniole. Dar cand vezi ca vine razboiul, asta e ca acum 100 ani. Si te gandesti ca de fapt nu am evoluat deloc. 

Cea mare, m-a rugat sa nu ma mai uit la TV ca ma intristez rau. Toata lumea in toate partile vorbeste doar despre asta. Ce sa mai vorbim acum de dat la facultate, de plecat de acasa.

Joi am stat toti si ne-am uitat la TV. Am vorbit toti, fiecare a spus ce crede, am stat impreuna. Dorim sa se termine cat mai repede. Dar asa am zis si acum 2 ani, ca stam un pic in casa si gata. Si uite ca au trecut 2 ani si inca nu s-a terminat. Ma gandesc ca as putea sa fac ceva, sa ne pregatim ? Dar ce sa fac? Sa avem niste cash in casa? Sa nu am toate economiile in acelasi cont? 

Acum m-a intrebat daca dupa ce termina scoala, in vara, poate sa-si faca gaura in ureche si sa-si puna cercel. "Da mami, poti sa faci ce vrei, tu nu vezi in ce lume traim" - am zis in capul meu. Lui i-am spus ca vorbim si cu tati, si decidem peste vreo 3 luni.

Sa fie bine!